Parcul Herăstrău
Parcul Herăstrău este un parc de mare întindere al Bucureștiului, situat în partea de nord a orașului, delimitat de B-dul Prezan Constantin, B-dul Aviatorilor, Șos.Nordului, Str. Elena Văcărescu, Șos. București-Ploiești, Șos. Kiseleff. A fost construit în 1936 pe malurile Lacului Herăstrău (74 ha). Suprafața sa totală este de 187 ha. Lacul din centrul parcului face parte din lanțul de lacuri antropice al râului Colentina.
Istoric
Înainte de 1930, zona pe care se află astăzi parcul era o zonă mlăștinoasă care a fost asanată în perioada 1930-1935. Cu această ocazie s-a pus și problema amenajării întregii suprafețe rămase liberă, ținând cont și de faptul că în zona respectivă exista deja Arcul de Triumf. S-au expropriat câteva zeci de locuințe sărace și o întreprindere industrială, s-au trasat alei pentru a face loc în mai 1939 celui mai întins spațiu verde la acea vreme din București. Proiectele pentru acest parc au fost realizate de arhitecții Ernest Pinard și Rebhun. Fr. Rebhun a fost un talentat și prolific arhitect peisagist austriac care a contribuit la crearea compoziției vegetale (arbori, arbuști, flori), iar arhitectul român Octav Dobrescu a proiectat aleile.
În 1951, parcul a fost extins, transformat și reinaugurat în forma sa actuală.
De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Parcul Național, Parcul Carol al II-lea și Parcul I. V. Stalin. Pe când avea această ultimă denumire, la intrarea în parc s-a aflat o statuie a lui Stalin, ridicată în 1951 și demolată în 1962. În 1936, din inițiativa profesorului Dimitrie Gusti, s-a înființat Muzeul Satului pe malul lacului Herăstrău. Teatrul de Vară din Herăstrău situat lângă Muzeul Satului a fost construit în 1956.
În ultimii ani, numeroase terase și localuri din parc, construite ilegal sau a căror autorizație a expirat, au fost demolate, dar nu toate.
În 1951, parcul a fost extins, transformat și reinaugurat în forma sa actuală.
De-a lungul istoriei sale, parcul s-a numit Parcul Național, Parcul Carol al II-lea și Parcul I. V. Stalin. Pe când avea această ultimă denumire, la intrarea în parc s-a aflat o statuie a lui Stalin, ridicată în 1951 și demolată în 1962. În 1936, din inițiativa profesorului Dimitrie Gusti, s-a înființat Muzeul Satului pe malul lacului Herăstrău. Teatrul de Vară din Herăstrău situat lângă Muzeul Satului a fost construit în 1956.
În ultimii ani, numeroase terase și localuri din parc, construite ilegal sau a căror autorizație a expirat, au fost demolate, dar nu toate.
Limite
- Bulevardul Constantin Prezan
- Bulevardul Aviatorilor
- Șoseaua Nordului – Cartierul Aviației
- Strada Elena Văcărescu
- Șoseaua București – Ploiești
- Șoseaua Kiseleff
Vegetația
Vegetația parcului este formată dintr-o varietate de specii de arbori și arbuști foioși (arțari, frasini, plopi, salcii, tei) și rășinoși (buxus, juniperus, tazus, forxitia, filadelfiu, spireea, lonicera). De asemenea, în parc se găsesc și arbori protejați: stejarul lui Tagore, plantat în anul 1961 cu ocazia sărbătoririi centenarului nașterii lui Rabindranath Tagore, și cireșii floriferi din Grădina Japoneză, donați de împăratul Japoniei.
Raritate botanică
În parc crește un unicat dendrologic, o varietate a salcâmului japonez cu ramuri plângătoare și frunze pătate cu alb. Deoarece era necunoscut în literatura de specialitate și a fost descris pentru prima dată de specialiști din România, în anul 1960, a primit numele de Sophora japonica Bucuresti.
Monument istoric
Parcul Herăstrău a fost declarat monument istoric în clasa de importanță A și i-a fost atribuit codul LMI B-II-a-A-18802.
Deoarece pe malul de NE al lacului Herăstrău, pe teritoriul parcului Herăstrău, a fost descoperită o așezare paleolitică de locuire civilă, parcul a fost înscris și în Repertoriul Arheologic Național cu cod RAN 179132.17.
Deoarece pe malul de NE al lacului Herăstrău, pe teritoriul parcului Herăstrău, a fost descoperită o așezare paleolitică de locuire civilă, parcul a fost înscris și în Repertoriul Arheologic Național cu cod RAN 179132.17.